Adio
Young, wild, green with a children's mind and a heart so loyal and bright
But stigmatized and sacrificed by the feedings of the light
I turned away, head from the sway and find my only path
In the blessings of the flaming ones, an aeon formed with a new oath
Hold your head up high on the causal, sparkling rays of the barren, false and blind
Or follow me where you can see the power of the blackest light
Once the wolves will howl together and sing their mighty song
And the blackest sun alights the world and saves us from all wrong
The solace of death can't revoke
The pain of a thousand years and lies
The solace of death can't remove, those bitter times
I break down as the stars burn cold
Burn bitter and cold, inside my heart
Yawns a wound so deep, so deep and old
Darkness filled with a mind so skilled and loyal to the blackest arts
Concerned with light in her last rite to open up the darkest hearts
We have found our final ground to evocate her bright
In the shining of the silver moon into the mystic night
Willing now to sacrifice and look beyond the ghastly ice
Then break the mirror set the knife and free yourself from life
We who wander beyond the sun are blessed with her last kiss
Damned to walk among the dead and cursed with human bliss
De-acuma nu te-oi mai vedea
Rămâi, rămâi, cu bine
Mă voi feri în calea mea
De tine
De astăzi dar tu fă ce vrei
De astăzi nu-mi mai pasă
Că cea mai dulce-ntre femei
Mă lasă
Căci nu mai am de obicei
Ca-n zilele acele
Să mă îmbăt și de scântei
Din stele
Când degerând atâtea dăți
Eu mă uitam prin ramuri
Și așteptam să te arăți
La geamuri
O, cât eram de fericit
Să mergem împreună
Sub acel farmec liniștit
De lună
Și când în taină mă rugam
Ca noaptea-n loc să steie
În veci alături să te am
Femeie
Din a lor treacăt să apuc
Acele dulci cuvinte
De care azi abia mi-aduc
Aminte
Căci astăzi dacă mai ascult
Nimicurile-aceste
Îmi pare-o veche, de demult
Poveste
Și dacă luna bate-n lunci
Și tremură pe lacuri
Totuși îmi pare că de-atunci
Sunt veacuri
Cu ochii serei cei dentâi
Eu n-o voi mai privi-o
De-aceea-n urma mea rămâi
Adïo
Despedida
Jovem, selvagem, verde, com a mente de uma criança e um coração tão leal e brilhante
Mas estigmatizadas e sacrificado pelos alimentação da luz
Eu me virei, chefe do balanço e encontrar o meu único caminho
Nos bênçãos dos flamejantes queridos, um aeon formada com um novo juramento
Mantenha sua cabeça erguida sobre os raios brilhantes causais do estéril, falsa e cego
Ou siga-me onde você pode ver o poder da luz negra
Uma vez que os lobos uivam juntos e cantar sua canção poderoso
E o sol negro pousa o mundo e nos salva de tudo errado
O consolo da morte não pode revogar
A dor de mil anos e mentiras
O consolo da morte não pode remover, naqueles tempos amargos
Eu quebrar como as estrelas queimar frio
Queime amarga e fria, dentro do meu coração
Boceja uma ferida tão profunda, tão profunda e antiga
Escuridão preenchido com uma mente tão hábil e leal com as artes negras
Preocupado com a luz em seu último rito para abrir os corações mais escuros
Temos a nossa terra final para evocar sua brilhante
No brilho da lua prata na noite mística
Disposto a sacrificar agora e olhar para além do gelo medonho
Em seguida, quebrar o espelho definir a faca e libertar-se da vida
Nós que vagueiam além do sol são abençoados com o seu último beijo
Condenado a andar entre os mortos e amaldiçoados com a felicidade humana
De acuma nu-te-oi mai vedea
Ramai, Ramai, cu bine
Ma voi feri în calea mea
De tine
De astăzi dar tu fa ce vrei
De astăzi nu-mi mai Pasa
Ca cea mai dulce-ntre femei
MA LASA
CACI nu mai am de obicei
Ca-n zilele acele
SA MA Imbat şi de scântei
Din estela
Cand degerând atâtea Dati
Eu MA uitam prin ramuri
Si aşteptam SA te Arati
La geamuri
O, gato ERAM de fericit
SA mergem împreună
Sub acel Farmec liniştit
De Luna
Si cand în Tainá MA rugam
Ca Noaptea-n loc SA steie
Em veci alături SA te am
Femeie
Din um lor treacăt SA APUC
Acele Dulci cuvinte
De cuidados de azi ABIA mi-ADUC
Aminte
CACI astăzi DACA mai ascult
Nimicurile-aceste
IMI pare-o veche, de demult
Poveste
Si DACA luna bate-n lunci
Si Tremura pe lacuri
Totuşi IMI pare ca de-atunci
Sunt veacuri
Cu ochii Serei cei dentâi
Eu não voi mai privi-o
De-aceea-n urma mea Ramai
Adio