395px

Este Não Sou Eu

Catalin Josan

Asta Nu Sunt Eu

Era atît de simplu
Un băiat obişnuit
Să muncească zi şi noapte
Căci n-avea nimic
Avea un singur vis
Să ajunga renumit
Şi a visat întruna
Până când visul i s-a împlinit

Banii au început să curgă
Faima, orgoliul să i-l ungă
Nimeni nu mai putea s-ajungă-n preajma lui
Haine de cea mai bună firmă
Patru modele de maşină
Toate nu valorau nimic
Căci sufletul lui era-mpietrit

Nu, nu, nu sunt eu
Cel pe care-l văd mereu
Chipul ăsta nu-i al meu, nu-i al meu
Nu, nu, nu sunt eu
Cel pe care-l văd mereu
Visul ăsta nu-i al meu, nu-i al meu...

Prietenii de-o viaţă
I-a schimbat cu alţii noi
Care au ştiut să-i spună tot ce-a vrut s-audă apoi
Pierdea nopţi prin cluburi cu femei uşoare şi
Se minţea ca-i fericit în fiecare zi

Banii au început să curgă
Faima, orgoliul să i-l ungă
Nimeni nu mai putea s-ajungă-n preajma lui
Haine de cea mai bună firmă
Patru modele de maşină
Toate nu valorau nimic
Căci sufletul lui era-mpietrit

Nu, nu, nu sunt eu
Cel pe care-l văd mereu
Chipul ăsta nu-i al meu, nu-i al meu
Nu, nu, nu sunt eu
Cel pe care-l văd mereu
Visul ăsta nu-i al meu, nu-i al meu...

L-am întrebat odată, uitandu-mă-n oglindă
De mai ştie să iubească, de mai ştie să simtă
L-am întrebat dacă aude sunetul cald al pianului
Sau a cazut de tot în acordul trist al banuluï

Este Não Sou Eu

Era tão simples
Um garoto comum
Trabalhar dia e noite
Pois não tinha nada
Tinha um único sonho
Ser famoso
E sonhou sem parar
Até que o sonho se realizou

O dinheiro começou a fluir
A fama, o orgulho o ungiam
Ninguém mais conseguia se aproximar dele
Roupas da melhor marca
Quatro modelos de carro
Todos não valiam nada
Pois sua alma estava petrificada

Não, não, não sou eu
Aquele que você vê sempre
Esse rosto não é meu, não é meu
Não, não, não sou eu
Aquele que você vê sempre
Esse sonho não é meu, não é meu...

Os amigos de uma vida
Ele trocou por outros novos
Que sabiam dizer tudo o que ele queria ouvir depois
Perdia noites em clubes com mulheres fáceis e
Se enganava achando que era feliz todo dia

O dinheiro começou a fluir
A fama, o orgulho o ungiam
Ninguém mais conseguia se aproximar dele
Roupas da melhor marca
Quatro modelos de carro
Todos não valiam nada
Pois sua alma estava petrificada

Não, não, não sou eu
Aquele que você vê sempre
Esse rosto não é meu, não é meu
Não, não, não sou eu
Aquele que você vê sempre
Esse sonho não é meu, não é meu...

Eu perguntei uma vez, olhando no espelho
Se ele ainda sabia amar, se ainda sabia sentir
Perguntei se ele ouvia o som quente do piano
Ou se tinha caído de vez no triste acorde do dinheiro.

Composição: