Poartă de Dincolo

Porta do Além

Poartă de Dincolo

Um raio que estouraUn fulger ce sparge
Uma nuvem que despencaUn nor ce prăbuşeşte
Em uma profundidade da noiteÎntr-un adînc de noapte
De um abismo profundoDintr-un afund de hău
O céu se refleteCerul se oglindeşte

Uma porta do céu ao entardecerO poart-a cerului de asfinţit
Aquela que vem do fundo do universoCel din adînc de univers venit
Que leva a alma por caminhosCe poartă sufletul pe căi
Por caminhos de um mundo desconhecidoPe căi de lume neştiută
Por uma estrada de dia não feitaPe drum de ziuă nefăcută

Um destino do tempo que se curvaO soartă a-timpului ce se-ncovoaie
Na trilha do tempoPe-a timpului cărare
Do além que levaDe-al ei dincolo ce poartă
Água morta e úmida ao desertoApă moartă udă pustiul
Que renasce na essência do solCe-nvie-n esenţă de soare
Os antigos despertam com água viva o mundoVechii trezesc cu vie apă lumea

Dói, só sóis com nuvensDoare, doar sori cu nori
Morre, morrem mundos com sóisMoare, mori lumi cu sori
Ninguém se importa com o destinoNimeni grija sorţii n-are
De três auroras emaranhadasDin trei zări înveşmîntat
Um rumor molhado se lançaria sobre mundosZvon udat s-aruncă peste lumi
Do fim.De din sfîrşit